O contradicție majoră spusă direct la Paris
Președintele României, Nicușor Dan, a făcut în presa franceză o declarație care zdruncină serios justificarea anulării alegerilor prezidențiale din 2024. Într-un interviu acordat publicației Le Monde, șeful statului admite că serviciile de informații „recunosc semne ale unei ingerințe rusești”, dar nu o pot dovedi.
Cu alte cuvinte: alegerile au fost anulate pe baza unor estimări și suspiciuni, nu pe baza unor probe clare, prezentate public sau validate juridic.
Alegeri anulate azi, dovezi promise peste ani
Nicușor Dan afirmă că un raport complet ar putea fi publicat în 2–3 luni, dar admite în același timp că dovedirea unei ingerințe reale poate dura între trei și cinci ani. O afirmație explozivă, care ridică o întrebare simplă:
👉 pe ce bază a fost luată o decizie atât de radicală, dacă probele sunt încă în lucru?
Contrainformațiile, noul paravan al lipsei de dovezi
Președintele invocă dificultățile contrainformațiilor și natura „invizibilă” a războiului hibrid. Argument cunoscut, dar periculos: el mută discuția din zona faptelor verificabile în zona credinței instituționale. Statul spune că „știe”, cetățenii sunt invitați să accepte, urmând ca dovezile să vină… cândva.
De la „trebuie convinși” la „nu putem dovedi”
Declarația din Le Monde vine la scurt timp după ce Nicușor Dan spunea, în România, că „oamenii trebuie convinși de interferența rusă”. Acum aflăm de ce: pentru că nu există încă probe publice solide. Convingerea devine obiectiv politic, nu rezultatul firesc al demonstrării faptelor.
O problemă gravă de legitimitate
Anularea votului este cea mai severă măsură într-o democrație. A o face fără probe clare, asumate și prezentate la timp creează un precedent periculos: alegerile pot fi invalidate pe baza unor evaluări interne, confirmabile doar retroactiv.
Într-un stat democratic, mai întâi se dovedesc faptele.
Abia apoi se anulează votul.
