O scrisoare secretizată, trimisă pe 28 noiembrie 2025 de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene către Comisia Europeană, a reușit ceea ce opoziția, experții și presa nu au reușit în ultimele luni: să pună negru pe alb eșecul administrativ al Guvernului Bolojan. Documentul – un veritabil auto-denunț instituțional – detaliază cum România a ratat jaloane, a renunțat la sute de milioane, a încercat să mascheze restanțe și a schimbat politica publică cu improvizația politică.
Guvernul recunoaște: nu patru, ci șase jaloane blocate. Dar doar unul a fost exploatat politic
În timp ce publicului i s-a servit povestea cu „patru jaloane tehnice”, scrisoarea transmisă la Bruxelles arată că realitatea este mai gravă: șase jaloane neîndeplinite.
Guvernul a făcut, însă, „spectacol” doar cu unul – cel privind pensiile speciale – folosit ca pretext pentru a ataca statutul magistraților și a împinge prin Parlament o lege contestată, fără legătură reală cu cerințele PNRR.
51 de milioane de euro pierduți definitiv – metroul din Cluj și București rămâne doar promisiune
Dincolo de restanțe, Guvernul admite în scrisoare că România a renunțat definitiv la 51 milioane euro, aferenți jaloanelor 72 și 86 – achizițiile publice pentru infrastructura de metrou.
Cu alte cuvinte, fonduri nerambursabile aruncate la coș, într-un moment în care toate marile orașe cer investiții urgente în transport.
Dar, desigur, Guvernul se poate lăuda că a „renegociat PNRR”.
Doar că a renegociat… în pierdere.
Singurul jalon „îndeplinit”: numirea conducerii AMEPIP. Dar nici acesta nu e sigur
Guvernul bifează formal un singur jalon – instalarea conducerii AMEPIP, instituția care ar trebui să profesionalizeze managementul companiilor de stat.
Doar că procedura este contestată în instanță, după ce un candidat a fost exclus într-un mod „misterios”, ceea ce pune sub semnul întrebării chiar validitatea jalonului.
Valoarea aferentă acestui jalon: 330 milioane euro.
Dacă și acesta pică, nota de plată devine usturătoare.
Companiile de stat – „epicentrul politizării”. Guvernul speră că Bruxelles-ul nu vede
Pentru restul banilor, de până la 809 milioane euro, scrisoarea devine un exercițiu de justificări fragile.
Executivul încearcă să convingă Comisia că problemele legate de numirea conducerilor la Hidroelectrica, CE Oltenia, CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex sau CFR Călători nu se datorează baronizării politice a consiliilor de administrație.
Guvernul sugerează că există „motive obiective”.
Comisia poate decide, însă, după propriile reguli:
politizarea nu este un motiv obiectiv, iar Bruxelles-ul știe exact cum arată un CA politizat.
Jalonul 215 – marele eșec ascuns: reducerea cheltuielilor cu toate pensiile de serviciu
Cel mai sensibil jalon, 215, prevedea scăderea cheltuielilor statului cu toate pensiile de serviciu deja aflate în plată.
Guvernul nu a îndeplinit nimic.
Mai mult, nici măcar nu a inițiat o măsură reală, invocând discuții paralele despre pensiile viitoare ale magistraților – care nu au nicio legătură cu obligațiile PNRR.
Retorica Guvernului a fost doar o perdea de fum.
Termenul-limită a expirat. Regulamentul european este implacabil
Regulamentul MRR este foarte clar:
- după 6 luni de neîndeplinire, Comisia poate reduce definitiv contribuția financiară;
- termenul a expirat pe 28 noiembrie 2025;
- nu există prelungiri, negocieri sau „rabaturi de prietenie”.
Cu alte cuvinte: România riscă să piardă sute de milioane, nu doar 51 milioane deja sacrificați.
Scrisoarea – ținută la secret pentru că demască întreaga poveste a Guvernului „eficienței”
Documentul nu este făcut public tocmai pentru că arată, în limbaj administrativ, ceea ce opoziția spune de luni de zile:
Guvernul Bolojan a eșuat în primele 5 luni de mandat, atât la nivel tehnic, cât și la nivel de viziune.
Ministrul Dragoș Pîslaru nu poate fi obligat la transparență decât prin presiune parlamentară.
Parlamentul intră însă curând în vacanță, iar Guvernul mizează pe timp, pe oboseala opiniei publice și pe faptul că, în România, scandalurile „expiră” mai repede decât jalonele europene.
