O analiză amplă publicată de Financial Times arată un adevăr dur: dacă Rusia ar ataca flancul estic al NATO, state precum România ar trebui să reziste singure timp de 45 de zile, până când trupele și echipamentele vestului ar putea ajunge în zonă. Infrastructura europeană – poduri, căi ferate, drumuri și proceduri birocratice – este atât de învechită și fragmentată, încât mutarea unei armate întregi ar dura săptămâni, nu zile.
Europa, vulnerabilă în fața Moscovei: infrastructură prăbușită, birocrație paralizantă
Raportul FT prezintă exemple care arată cât de nepregătită este Europa pentru un conflict major:
- Tancurile franceze Leclerc, trimise în România în 2022, au fost blocate în Germania pentru că erau prea grele pentru drumurile locale. Au ajuns la noi pe mare, după săptămâni de întârziere.
- În Polonia, vehicule blindate americane Bradley au rămas cu turelele smulse pentru că nu încăpeau în gările locale.
- În Germania, poduri se prăbușesc – literalmente. Porțiuni întregi ale infrastructurii rutiere sunt în stare critică.
- Diferențele de ecartament din Baltica, Iberia și alte regiuni fac transportul feroviar militar aproape imposibil fără rute alternative.
Rezultatul: Europa nu-și poate mobiliza armatele rapid, iar Rusia cunoaște perfect această vulnerabilitate.
45 de zile – fereastra critică în care statele estice ar lupta singure
Oficialii europeni estimează că, în prezent, mutarea unei armate complete din vest spre est durează aproximativ 45 de zile. NATO încearcă să reducă acest interval la 3–5 zile, dar până atunci, scenariul e limpede:
România, Polonia și statele baltice trebuie să reziste singure peste o lună.
Generalul american Ben Hodges avertizează că orice reacție militară depinde întâi de o reacție politică. Iar dacă liderii europeni „nu se prind” la timp, tot flancul Est devine vulnerabil.
Europa improvizează: „Schengen militar”, hărți noi, investiții uriașe
Uniunea Europeană identifică peste 2.800 de puncte critice în infrastructura militară, reduse ulterior la 500 de priorități. Țările NATO au căzut de acord să crească cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB până în 2035, din care 1,5% pentru infrastructură.
Există proiecte majore în desfășurare:
- Rail Baltica – proiect de 24 miliarde pentru a conecta țările baltice la sistemul UE
- Simplificarea transportului militar între Germania, Olanda și Polonia
- Contracte private pentru logistică militară rapidă
Dar toate acestea necesită timp.
Estul Europei este scutul NATO – și e lăsat prea mult pe cont propriu
Mesajul generalului german Sollfrank este crud, dar realist:
„Trebuie să ne imaginăm ceea ce pare de neimaginat. Descurajarea funcționează doar dacă suntem credibili.”
Iar credibilitatea NATO depinde de cât de repede se poate mișca.
Deocamdată, răspunsul e clar: nu suficient de repede.
România rămâne pentru moment în prima linie – și, potrivit analizei FT, singura linie pentru primele 45 de zile.
