Tensiune fără precedent în interiorul Curții Constituționale, unde mai mulți judecători acuză faptul că motivarea deciziei privind pensiile de serviciu ale magistraților ar fi fost modificată după vot, prin introducerea unor paragrafe care nu au fost asumate de majoritatea ce a declarat legea neconstituțională.
Potrivit surselor, situația a generat două zile de scandal, acuzații dure, retrageri de sprijin și chiar amenințări cu plângeri penale între judecători.
Paragrafele 191–220: „Introduse pe ascuns”, schimbând sensul deciziei
Surse din CCR afirmă că paragrafele 191–220 – care fac referire la PNRR, urgența bugetară și legitimitatea recalibrării pensiilor speciale – nu au fost agreate de cei cinci judecători care au format majoritatea.
Mai grav, aceștia ar fi descoperit abia după publicare că documentul a fost îmbogățit cu pasaje care pot fi interpretate politic drept „validare pe fond” a proiectului guvernului privind pensiile speciale.
De aici a pornit scandalul: judecătorii majoritari ar fi cerut inițial emiterea unei erate, considerând paragrafele o „eroare materială”. După apariția unor atacuri mediatice concertate împotriva judecătoarei Mihaela Cochină – decisivă în formarea majorității –, aceasta s-ar fi răzgândit și s-ar fi alăturat minorității, blocând corectarea deciziei.
Presiuni politice și suspiciuni: nume din spatele paragrafului controversat
Sursele indică și o posibilă presiune externă: atribuirea paternității paragrafului similar cu pozițiile politice ale Guvernului vicepremierului Bolojan.
În centrul speculațiilor apare numele judecătoarei Laura-Iliana Scântei, despre care se spune că ar fi „apropiată politic” de premier, fiind prezentă alături de acesta la evenimente publice.
Acuzațiile:
- presiuni pentru urgentarea motivării;
- includerea unor considerente nesolicitate;
- grăbirea calendarului intern pentru servirea intereselor politice.
Niciun răspuns oficial nu a fost emis până acum.
Contextul: o lege controversată și o motivare care răstoarnă interpretările politice
Legea privind modificarea pensiilor de serviciu a magistraților a fost adoptată prin angajarea răspunderii, mișcare contestată de ÎCCJ și de corpul magistraților. Protestele au vizat:
- schimbarea vârstei și vechimii de pensionare;
- diminuarea cuantumului;
- plafonarea și recalcularea;
- riscul afectării independenței judecătorilor.
CCR a declarat legea neconstituțională exclusiv pe motive extrinseci, legate de avizul CSM, considerat garanție constituțională.
Dar pasaje precum cele din paragrafele contestate au permis politicienilor să susțină public că „CCR a spus că legea e bună, lipsește doar avizul CSM”.
Judecătorii majoritari resping ferm această interpretare – susținând că fondul NU a fost analizat, iar compatibilitatea cu Constituția rămâne complet deschisă.
Decizia rămâne neschimbată. În interiorul CCR: ruptură, suspiciuni și neîncredere
Abandonarea procedurii de erată lasă publicată o motivare care a împărțit Curtea în două tabere ireconciliabile.
Sursele vorbesc despre:
- acuzații directe între judecători;
- răsturnarea unei poziții după presiuni mediatice;
- tensiuni legate de controlul asupra redactării motivării;
- suspiciuni privind interferențe politice.
Efectul practic: legea rămâne anulată, fondul rămâne nejudecat
Deși disputa internă este gravă, consecințele juridice sunt clare:
- legea nu intră în vigoare;
- Guvernul trebuie să reia procesul și să solicite avizul CSM conform procedurii;
- paragrafele controversate nu pot fi invocate ca jurisprudență pe fond.
Disputa lasă însă Curtea Constituțională într-o poziție fragilă, subminată de suspiciuni de manipulare internă și influență politică, într-un moment în care independența CCR ar fi trebuit să fie dincolo de orice dubiu.
