În 2021, în perioada în care USR se afla la guvernare, Cătălin Drulă – ministru al Transporturilor la acea vreme – și Clotilde Armand, primarul Sectorului 1, astăzi implicată în mai multe scandaluri penale, pozau în mari reformatori ai Gării de Nord. Promisiunile lor populiste vorbeau despre o „renaștere totală” a celui mai important nod feroviar al țării: reabilitare completă, modernizare radicală, investiții masive și condiții civilizate pentru milioane de călători.
Realitatea anului 2025 demontează însă fiecare cuvânt rostit atunci. Gara de Nord arată exact ca în 2021 – murdară, periculoasă, degradată, cu infrastructură veche și fără niciun proiect valabil care să îi schimbe soarta.
Zero proiecte, zero investiții, zero rezultate
În ciuda pozelor cu viziuni „tehnocrate”, a conferințelor și a promisiunilor agresive din social media, nici Drulă, nici Armand nu au livrat nici măcar o licitație coerentă pentru modernizarea Gării de Nord.
- Nu există un proiect tehnic real.
- Nu există finanțare clară.
- Nu există planuri aprobate sau studii de fezabilitate funcționale.
Totul a rămas la stadiul de PR politic, cu declarații pompoase și realitate zero.
Drulă, „tehnocratul salvator”, nu a lăsat în urmă niciun plan serios
Deși poza în expert în infrastructură, Cătălin Drulă nu a produs niciun rezultat concret. Nu a reușit să demareze lucrări, nu a obținut finanțări, nu a construit nimic. În spatele discursului gălăgios despre reformă se ascunde același bilanț: nimic.
Clotilde Armand, blocată în scandaluri penale
Clotilde Armand, care în 2021 poza în „curatoarea Bucureștiului”, s-a afundat între timp în scandaluri, anchete și contracte controversate. Modernizarea Gării de Nord – obiectiv aflat în Sectorul 1 – a dispărut complet de pe agenda primăriței, absorbită de propriile probleme juridice.
Patru ani de minciuni: Gara de Nord a fost doar decor electoral
Între 2021 și 2025, Gara de Nord nu a fost decât un fundal pentru fotografii și promisiuni electorale ale USR. Atât Drulă, cât și Armand au folosit-o pentru a-și cosmetiza imaginea politică, fără intenția reală de a moderniza ceva.
Astăzi, la patru ani distanță, Gara de Nord rămâne un simbol al:
- neputinței administrative,
- incompetenței tehnice,
- și promisiunilor goale marca USR.
Europa avansează, Bucureștiul rămâne în anii ’90
În timp ce capitalele europene își transformă gările în hub-uri moderne, curate și sigure, Bucureștiul rămâne blocat în timp. Pereți scorojiți, miros respingător, coridoare întunecate, infrastructură derizorie – aceasta este moștenirea lăsată de Drulă și Armand în Sectorul 1.
Tandemul eşecului USR
Cătălin Drulă și Clotilde Armand au promis o „renaștere” și au livrat absolut nimic. Au folosit Gara de Nord pentru imagine, iar românii au primit în schimb aceeași gară degradată și aceeași lipsă totală de progres.
Tandemul Drulă–Armand rămâne expresia perfectă a eşecului USR: vorbe multe, rezultate zero.
