Președintele României, Nicușor Dan, a declarat miercuri, la Palatul Cotroceni, că va publica un raport privind alegerile anulate din 2024. În mod surprinzător – și controversat – acesta a anunțat că documentul va include și „biografia” lui Călin Georgescu, candidatul interzis de sistem la ultimul scrutin.
Declarația, făcută cu o lejeritate care ridică probleme grave de principiu, a stârnit un val de reacții critice în spațiul public.
„Vom ieși cu un raport (…) în el va fi și biografia domnului Georgescu”
„Am spus că vom ieși cu un raport despre alegerile din 2024. Pentru acest raport există mai multe informări pe mai multe tipuri de informații, inclusiv biografia domnului Georgescu”, a spus Nicușor Dan.
Afirmația lasă loc unei întrebări esențiale:
în baza cărui principiu democratic și legal promite președintele unui stat să facă publice informații despre un simplu cetățean, care nu deține funcții publice?
Este o întrebare la care Cotroceniul nu a oferit încă un răspuns, dar care apasă greu pe ideea de stat de drept.
Derivă autoritară? Cum ajunge un candidat interzis sub lupa serviciilor
Controversa crește odată cu informațiile că autoritățile ar fi solicitat inclusiv date de la SIE despre Călin Georgescu.
Dacă acest lucru este confirmat, România intră într-o zonă extrem de periculoasă: folosirea serviciilor secrete pentru a discredita, cataloga sau intimida un candidat la alegeri.
Exact ceea ce România critică în Rusia, Belarus sau Coreea de Nord pare să capete contur chiar la București.
Alegeri anulate în 2024, raport în 2025 — dar fără răspunsuri reale
Nicușor Dan promite de un an lămuriri asupra motivelor anulării alegerilor din 2024. Până acum, însă, opinia publică nu a primit:
- explicații clare,
- responsabilități asumate,
- motive juridice transparente,
- sau măcar o recunoaștere a erorilor procedurale.
În schimb, președintele pare să mute accentul către biografia unui candidat incomod.
O întrebare pentru Palatul Cotroceni: când devine o biografie instrument politic?
Prin modul în care formulează, șeful statului pare să indice că raportul nu va lămuri doar anularea alegerilor, ci va fi folosit și pentru a justifica blocarea candidaturii lui Călin Georgescu.
Un gest fără precedent în istoria democratică a României post-decembriste.
Dacă un președinte al României prezintă public „dosare” despre cetățeni pentru că au candidat, atunci vorbim despre o alunecare spre practici nedemocratice, indiferent de orientarea politică a persoanei vizate.
Concluzie critică: România riscă să semene cu ceea ce condamnă
Prin declarațiile sale, Nicușor Dan pare să normalizeze ideea că statul are dreptul să își „verifice” și „prezinte” public criticii sau candidații incomozi.
O logică de stat autoritar, nu de democrație liberală europeană.
Când biografiile devin instrumente politice, democrația începe să se clatine.
Iar România nu-și mai permite astfel de derapaje.
