Oana Țoiu, avertisment dur către Rusia, după ce o dronă s-a prăbușit în România: „Vom crește prețul pe care îl plătește pentru astfel de acțiuni”
Declarații ferme, dar fără consecințe reale. România rămâne vulnerabilă în fața atacurilor de la graniță.
Ministrul român de Externe, Oana Țoiu, a reacționat marți dimineață, după ce fragmente de drone rusești au căzut din nou pe teritoriul României, în urma atacurilor asupra porturilor ucrainene de la Dunăre.
Incidentul, petrecut în noaptea de 10 spre 11 noiembrie, a avut loc în zona Grindu, iar autoritățile române au confirmat oficial „impactul cu solul al unui vehicul aerian”, semn că frontul războiului se apropie periculos de granițele țării.
„Nu vom ezita să creștem prețul pe care Rusia îl plătește”
Într-o postare pe platforma X (fost Twitter), șefa diplomației române a condamnat atacurile, afirmând că România, împreună cu partenerii săi din UE și NATO, va continua să impună sancțiuni Rusiei:
„Nu vom ezita să creștem prețul pe care Rusia îl plătește pentru astfel de acțiuni imprudente și ilegale. România, UE și SUA au adoptat deja sancțiuni cu impact semnificativ. Pregătim noi măsuri concrete pentru a impune un cost substanțial agresorului.”
Ministrul a catalogat bombardamentele rusești drept „provocări sistematice împotriva UE și NATO”, adăugând că fragmentele de drone care cad în România sunt „o consecință directă a războiului de agresiune al Rusiei”.
Declarații ferme, reacție timidă
Deși tonul diplomatic este ferm, situația din teren arată o altă realitate:
România s-a confruntat în ultimele luni cu numeroase cazuri de drone prăbușite, fără ca statul român să adopte măsuri concrete de întărire a apărării aeriene sau să ceară un răspuns clar din partea NATO.
Declarațiile ministrului Oana Țoiu par mai degrabă exerciții retorice, în contextul în care autoritățile române se rezumă la comunicate sterile de presă, în timp ce locuitorii din satele de graniță trăiesc sub amenințarea reală a unui conflict care se desfășoară la doar câțiva kilometri.
Securitatea României, între discursuri și realitate
MApN a confirmat că radarele au detectat grupuri de drone în apropierea spațiului aerian național și că sistemele antiaeriene au fost activate preventiv, însă condițiile meteo au împiedicat decolarea aeronavelor din serviciul Poliției Aeriene.
O explicație repetată deja de mai multe ori, care ridică întrebări despre capacitatea României de a răspunde eficient la incidentele tot mai dese.
În timp ce oficialii dau asigurări „că situația este sub control”, populația din Delta Dunării rămâne neprotejată, iar fragmentele de drone — uneori explozive — cad tot mai aproape de zonele locuite.
Tonul Oanei Țoiu poate fi interpretat ca o încercare de a proiecta fermitate diplomatică, dar lipsa de reacție concretă transformă fiecare incident într-o replică previzibilă a neputinței instituționale.
România vorbește despre sancțiuni, dar trăiește în umbra fricii — cu drone rusești care cad tot mai aproape și cu o apărare aeriană care, de fiecare dată, „nu a putut decola din cauza vremii”.
