
Potrivit unui sondaj realizat de Avangarde în perioada 19–25 octombrie 2025, competiția pentru Primăria Municipiului București este mai strânsă ca niciodată: principalii candidați sunt despărțiți de doar două procente, iar nemulțumirea generală față de starea Capitalei atinge cote record.
68% dintre bucureșteni, nemulțumiți de modul în care arată orașul
Întrebați dacă sunt mulțumiți de modul în care arată Bucureștiul, 68% dintre respondenți au spus „nu”, în timp ce doar 30% s-au declarat mulțumiți.
Este un semnal clar al eșecului administrativ din ultimii ani, indiferent de culoarea politică a primarului general. Străzi neasfaltate, trafic blocat, șantiere abandonate și un aer sufocant definesc, în continuare, imaginea Capitalei.
Participare modestă preconizată la vot
Doar 43% dintre bucureșteni spun că vor merge cu siguranță la urne, iar 9% declară că nu vor vota deloc. Restul ezită — o dovadă a lipsei de încredere în oferta politică actuală și a oboselii electorale după ani de promisiuni neîndeplinite.
Bolojan, cu imagine deteriorată în Capitală
Guvernul condus de Ilie Bolojan nu stă bine în preferințele bucureștenilor: 63% dintre respondenți se declară nemulțumiți de activitatea Executivului, iar doar 29% au o opinie favorabilă.
Într-un oraș deja frustrat de lipsa investițiilor și de blocajele administrative, austeritatea promovată de Bolojan pare să adâncească sentimentul de nemulțumire.
Cetățenii vor alegeri rapide
O majoritate clară – 62% dintre respondenți – consideră că alegerile pentru Primăria Capitalei ar trebui organizate cât mai curând, fără a aștepta „îmbunătățirea situației economice”. Doar 34% cred că scrutinul ar trebui amânat.
Semnalul este limpede: bucureștenii vor schimbare și vor ca aceasta să se producă acum, nu după alte luni de promisiuni și indecizii.
Sondajul Avangarde confirmă două realități: dezamăgirea profundă față de actuala administrație și o competiție electorală extrem de strânsă pentru controlul Capitalei.
Bucureștiul rămâne un oraș în așteptare — între stagnare și speranță, între neîncredere și nevoia urgentă de o administrație care să livreze rezultate, nu doar discursuri.

