PSD pregătește un Congres cât o nuntă de partid, dar fără mireasă concurentă. Sorin Grindeanu e singurul candidat la șefia formațiunii, într-o competiție în care aplauzele se dau la comandă, iar rezultatul e știut dinainte.
La Romexpo, peste 3.000 de delegați vor vota noua conducere — una care, paradoxal, e aproape aceeași. Grindeanu îl înlocuiește pe Ciolacu, Claudiu Manda devine secretar general, iar restul se așază pe scaunele de prim-vicepreședinți și vicepreședinți, exact ca într-un joc de musical cu fețe familiare: Firea, Tudose, Zetea, Băluță, Negrescu.
În timp ce PSD își „reformează” structura prin rotirea scaunelor, România rămâne blocată în același tablou politic de provincie roșie — același discurs, alte pancarte, aceeași promisiune de schimbare care nu schimbă nimic.
Grindeanu nu candidează împotriva cuiva. Candidează, de fapt, împotriva propriei plictiseli.
