Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a lansat un avertisment dur cu privire la capacitatea României de a face față noii realități militare – războiul dronelor. Declarația vine în contextul convocării CSAT de către președintele Nicușor Dan, după ce o dronă rusească a intrat în spațiul aerian românesc pe 13 septembrie.
Lanț decizional confuz și mijloace insuficiente
Hunor a subliniat că deciziile pentru interceptarea dronelor nu sunt suficient de clar reglementate. Dacă în cazul avioanelor de vânătoare ordinele vin de la ministrul Apărării, în cazul dronelor responsabilitatea ar fi „lăsată piloților”, ceea ce creează incertitudine.
În plus, România nu are capacitatea tehnică de a acoperi întreaga zonă vulnerabilă din Dobrogea:
„150 de kilometri nu pot fi apărați astăzi cu tunuri anti-aeriene clasice. Aceste drone zboară cu 180–250 km/h și nu avem cum să acoperim complet zona.”
O problemă la nivel NATO
Hunor a punctat că nu doar România este expusă:
- „Nici Polonia, nici țările baltice nu sunt pregătite. Singurii care au dezvoltat cât de cât o apărare anti-dronă sunt ucrainenii, și asta pentru că sunt în război.”
- „Dacă vin sute de drone într-o noapte, cum s-a întâmplat în Ucraina, nu le poți doborî cu rachete de sute de mii de euro lansate de pe avioane militare.”
Rusia „testează” NATO
Potrivit liderului UDMR, dronele rusești intrate pe teritoriul țărilor membre NATO fac parte dintr-o strategie de testare:
„Rușii trimit drone fără încărcătură ca să vadă reacțiile noastre. Este o testare a capacității de apărare a Alianței.”
Declarația lui Kelemen Hunor aduce în discuție un subiect ignorat de autorități: România, membră NATO, nu are încă un sistem eficient anti-dronă, iar incidentele recente arată cât de vulnerabil poate fi spațiul aerian al țării.
