BOLOJAN, CU DEFICITUL ÎN GEANTĂ ȘI TRANSLATORUL LA BRAȚ

Bruxelles, fără Von der Leyen: întâlniri grele, mesaj incomod

Premierul Ilie Bolojan aterizează la Bruxelles cu aceeași temă care îl urmărește în țară: deficitul bugetar scăpat din lesă și datoria publică în creștere. Pe agendă, discuții cu Valdis Dombrovskis (Economie și Productivitate) și Andrius Kubilius (Apărare), plus o întrevedere cu Roxana Mînzatu, vicepreședinte al Comisiei. Întâlnire cu Ursula von der Leyen? Nicio șansă. Nu e pe listă.

ÎN SALA DE NEGOCIERI: CIFRE RECIDEVATE, PROMISIUNI OBOSE

Aritmetica e simplă și necruțătoare: Bruxelles-ul vrea plan clar, tăieri reale din risipă, venituri credibile – nu improvizații fiscale și cosmeticale administrative. România vine cu solicitări, Comisia cere dovezi. Cine nu vine cu ele, primește condiționalități.

DETALIUL JENANT: PREMIER FĂRĂ ENGLEZĂ, CU TRADUCERE LA FIECARE VIRGULĂ

În timp ce toți vorbesc pe limba negocierii, Ilie Bolojan nu stăpânește limba engleză și intră la discuții cu translator. Într-un dosar în care nuanța decide miliarde, fiecare secundă pierdută pe traduceri înseamnă mesaj diluat și viteză pierdută. Europa se mișcă, noi… așteptăm după cască.

DOSARUL DIFICIL: DEFICITUL NU ȚINE DE POVESTE

Comisarul pentru economie nu visează la „reforme” pe hârtie, ci la execuții bugetare ținute în frâu. La Apărare, Europa apasă accelerația: bani pentru programe strategice, disciplină pe tot restul. România vrea derogări, Bruxelles-ul cere credibilitate. „Las’ că vedem” nu mai prinde.

SEMNALUL POLITIC: FĂRĂ POZA CU URSULA

Faptul că premierul nu bifează întâlnirea de vârf spune tot despre greutatea politică a României în momentul ăsta. Ne prezentăm cu deficitul la vedere, cerem răbdare și înțelegere, dar nu avem acces la masa unde se taie panglica deciziilor.

LINIA DE FINIȘ: ORI PLAN, ORI PENALIZĂRI

În următoarele săptămâni, povestea se scrie în cifre, nu în declarații:

• Risipă tăiată, nu proiecte oprite aiurea.
• Venituri fără a ciurui clasa de mijloc.
• Reforme reale, nu reorganizări cu nume noi și aceiași șefi.

Până atunci, episodul de la Bruxelles rămâne un cadru perfect pentru paradoxul zilei: România cere respect și credibilitate, dar își trimite premierul fără engleză, fără întâlnirea-cheie, cu un deficit care negociază singur în fața Europei.