Nicușor Dan recunoaște eșecul guvernării pe care o conduce
„40% dintre români sunt exasperați”. Paradoxul unui președinte care critică propria formulă de putere
București — Președintele Nicușor Dan admite public că România este condusă prost în mandatul său, punând creșterea AUR la 40% pe seama „dezamăgirii profunde” și „lipsei de speranță” față de modul în care „cei aflați la putere” guvernează. Declarația, făcută la B1TV, dezvăluie un paradox greu de ignorat: criticul de la Cotroceni este chiar autorul coaliției pe care o acuză de ineficiență.
Declarația care întoarce oglinda
„Arată că acei 40% dintre români sunt exasperați… o dezamăgire profundă și o lipsă de speranță față de modul în care cei care sunt acum la putere pot să conducă România. Este sarcina lor și a mea, pentru că eu am propus această coaliție și acest Guvern, să lucrăm pentru români”, a spus șeful statului.
Mesajul nu lasă loc de interpretări: nemulțumirea electorală este, după propriile sale cuvinte, un rechizitoriu împotriva formulei de guvernare instalate sub patronajul prezidențial.
Paradoxul guvernării proprii: critic și responsabil în același timp
Președintele încearcă o echilibristică politică: pe de o parte, validează frustrarea publică; pe de alta, apără stabilitatea coaliției, prezentată drept „cea mai potrivită pentru momentul pe care îl trăim”. Rezultatul este un dublu mesaj: da, guvernarea e slabă; nu, coaliția nu se schimbă.
40% „exasperați”: simptomul lipsei de performanță, nu al iubirii pentru AUR
Nicușor Dan subliniază că scorul AUR „nu arată iubire” pentru liderii partidului, ci repulsie față de putere. În traducere politică, acesta este votul-pedeapsă: când guvernarea e percepută drept ineficientă, opoziția radicală culege dividendul emoțional.
„Tensiunea care bucură Rusia”: o linie de fractură reală, dar repetată până la epuizare
Președintele avertizează că polarizarea progresiști–conservatori „nu poate decât să bucure Rusia” și propune o altă demarcație: pro-Occident vs. pro-Rusia, unde pot coexista și conservatori, și progresiști. Mesajul are logică strategică, dar nu mai compensează lipsa livrabilelor interne: fără rezultate vizibile în economie, administrație și servicii publice, discursul geopolitic nu ține loc de guvernare.
Cu cifrele pe masă sau cu nervii pe muchie?
În paralel, președintele a anunțat o evaluare cu „cifrele pe masă” în educație peste două luni. Corect ca metodă, insuficient ca ritm: când salariile, facturile și taxele apasă, publicul cere măsuri imediate, nu fotografii de etapă.
Concluzie editorială: recunoaștere fără resetare
Nicușor Dan a pus diagnosticul: conducere slabă, dezamăgire, exasperare. Dar fără resetarea agendei și schimbări de personal ori de priorități, recunoașterea devine autodenunț politic.
Dacă stabilitatea înseamnă blocaj, următorul sondaj nu va mai fi un semnal, ci sentința.
