România a încasat doar o treime din fondurile PNRR
Din cele 28,5 miliarde de euro alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România a primit până la finalul lunii mai 2025 doar 9,44 miliarde de euro – adică aproximativ 33% din total. În timp ce media Uniunii Europene depășește 50% absorbție, România rămâne în urmă, cu proiecte întârziate și jaloane ratate.
- 5,78 miliarde euro au venit sub formă de granturi
- 3,66 miliarde euro au fost împrumuturi
- 6,3 miliarde euro din proiecte declarate deja nerealizabile până în 2026
Ce ar fi însemnat acești bani pentru România
Viceguvernatorul BNR, Cristian Popa, a ilustrat într-o postare pe LinkedIn amploarea fondurilor pierdute:
- 1.100 km de autostradă – echivalentul distanței București–Viena
- 500 de spitale moderne pentru copii, precum cel construit de ONG-ul „Dăruiește Viață” cu 53 mil. euro
- 1.000.000 de autoturisme Dacia Duster
- 230.000 de apartamente medii în București
România riscă să plătească din buget ceea ce trebuia să vină din UE
Proiectele pierdute vor trebui acum finanțate din bugetul de stat, punând presiune pe deficitul bugetar și pe eforturile deja fragile de consolidare fiscală. Fără bani europeni, multe investiții rămân blocate, iar România se îndatorează suplimentar pentru a susține ceea ce era deja acoperit de granturi.
„Toate întârzierile acumulate până acum vor necesita eforturi considerabile din partea autorităților”, avertizează oficialul BNR.
Unde e problema? Lipsa reformelor, nu lipsa banilor
Cristian Popa subliniază că nu banii lipsesc, ci reformele: cele reale, asumate, nu bifate birocratic. Jaloanele întârziate, lipsa digitalizării și incompetența administrativă blochează fluxul financiar de la Bruxelles spre economie.
„Trebuie să primim undițe, nu pește” – o metaforă care evidențiază eșecul structural al României în a construi capacitate administrativă și viziune pe termen lung.
Urmează o nouă șansă: 60 miliarde euro până în 2034
Comisia Europeană a prezentat recent propunerea pentru viitorul buget multianual (2028–2034): aproape 2.000 miliarde de euro, din care România ar putea primi 60 de miliarde, cu 10 miliarde mai mult față de actualul exercițiu.
România este, teoretic, al 6-lea cel mai mare beneficiar din UE. Însă întrebarea reală este: vom reuși să accesăm acești bani sau vom continua să pierdem oportunități istorice, la propriu, din cauza dezordinii interne?
Nu suntem o colonie, dar nici un stat eficient
Cristian Popa încheie elegant, dar cu subînțeles:
„Europa nu este perfectă, dar poate, și trebuie să fie îmbunătățită. Și nu, nu suntem nicidecum o colonie.”
Dar realitatea este că, fără capacitatea de a folosi instrumentele oferite, România rămâne asistată, nu parteneră – mereu cu mâna întinsă, dar cu mintea blocată în lipsa de reformă.
