
ntr-o conferinţă de presă susţinută la Berlin, la Ambasada României, preşedintele Nicuşor Dan a lansat un nou semnal de alarmă cu privire la presupuse activităţi cibernetice ostile desfăşurate de entităţi ruseşti împotriva mai multor state europene, inclusiv România. Cu toate acestea, liderul statului a recunoscut că nu există „dovezi directe”, iar promisiunea unui raport complet este, deocamdată, un angajament fără termen.
„Raportul complet” promis… cândva
„La un moment dat, nu ştiu când o să fie acest moment dat, peste două luni, peste o lună, o să ieşim cu un raport complet”, a declarat Nicuşor Dan, lăsând în ceaţă atât termenul, cât şi conţinutul a ceea ce ar trebui să fie o dovadă de securitate naţională.
Declaraţia, făcută într-un cadru oficial, a fost însoţită de o pledoarie vagă despre mesaje „repetitive” distribuite în spaţiul european, dar fără identificarea precisă a surselor sau a canalelor de propagare.
Fără probe directe, dar cu „logica UE şi NATO”
Preşedintele a explicat că presupusele acţiuni de influenţare sunt vizibile „doar cantitativ” – prin numărul de mesaje şi prin publicul-ţintă.
„Nu poţi să spui că e din Rusia… dar dacă te uiţi la fenomenul în ansamblu… atunci începi să vezi lucruri.”
Această abordare ridică semne de întrebare cu privire la soliditatea informaţiilor invocate şi la capacitatea instituţiilor româneşti de a documenta clar şi convingător fenomene de manipulare informatică.
Relee de propagandă? „Da, dar doar site-uri”
Întrebat de jurnalişti dacă în România au fost identificate „relee de retransmisie” ale propagandei străine, Nicuşor Dan a confirmat existenţa unor astfel de canale, dar a menţionat că ele nu implică persoane fizice, ci „elemente online”.
„Este un fenomen nou cu care instituţiile se confruntă de un an şi pe care încă îl structurăm.”
Această afirmaţie ridică o altă dilemă: cum poate preşedintele anunţa un raport iminent despre un fenomen pe care, în mod oficial, serviciile încă nu îl înţeleg în întregime?
Cazul „decretului fals” de la Vilnius – exemplu de manipulare?
Nicuşor Dan a invocat şi un episod anterior în care un document fals – ce părea un decret prezidenţial privind mobilizarea a 250.000 de români – ar fi circulat în mediul online. Potrivit preşedintelui, astfel de evenimente ar constitui parte din „narativul” influenţei externe.
Totuşi, nici în acest caz nu a fost prezentată o investigaţie clară sau concluzii certe despre provenienţa şi scopul acelui document.
Anunţul preşedintelui Nicuşor Dan privind un raport despre atacurile informaţionale străine este mai degrabă o promisiune vagă decât o certitudine. În lipsa unor dovezi clare şi a unei cronologii ferme, publicul este pus în faţa unui discurs de tip speculativ, cu accente de panică geopolitică, dar fără consistenţă probatorie.
Întrebarea rămâne: Cât de real este pericolul şi cât este doar o perdea de fum într-un climat electoral tensionat?