România se confruntă din nou cu un episod rușinos al incompetenței instituționalizate, de data aceasta sub forma unor numiri politice în companiile de stat din sectorul energetic, care au dus la blocarea a 240 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, recunoaște public ceea ce societatea civilă semnalează de ani buni: sinecurile și încălcările flagrante ale legii paralizează dezvoltarea României.
Sinecuri cu prețul viitorului energetic
Suma blocată nu este una simbolică. Este o finanțare esențială pentru investiții strategice în infrastructura energetică, eficiență și tranziție verde – priorități asumate de România în fața Comisiei Europene. Dar toate acestea au fost puse pe pauză pentru că persoane lipsite de competențe au fost numite în funcții de conducere, încălcându-se criterii legale și de integritate.
Este un scenariu cunoscut: companii de stat transformate în feude politice, în care loialitatea față de partid bate profesionalismul, iar funcțiile sunt monedă de schimb pentru sprijin politic sau tăcere convenabilă. De această dată, însă, consecințele nu mai sunt doar locale sau invizibile – sunt directe, cuantificabile și usturătoare: 240 de milioane de euro pierduți în birocrația coruptă de la vârful statului.
Ministerul Energiei improvizează soluții după dezastru
Ministrul Bogdan Ivan a declarat că lucrează cu experți din „Big Four” – cele mai mari companii internaționale de audit – pentru a crea un mecanism de selecție bazat pe merit, similar cu cel din mediul privat. Este un pas corect, dar care vine mult prea târziu. Soluția apare doar în contextul unei presiuni externe și al unui pericol iminent de a pierde banii europeni, nu dintr-o reformă voluntară sau viziune internă.
Întrebarea firească este: de ce a fost nevoie de un dezastru pentru a se aplica reguli care ar fi trebuit să fie oricum fundamentul oricărei administrații publice? Ce a împiedicat până acum Ministerul Energiei – și întregul Guvern – să adopte criterii clare, transparente și meritocratice în selecția conducerii companiilor de stat?
„Evaluări” în stil privat, dar doar când ard banii
Ministrul vorbește despre importarea modelului privat în evaluarea administratorilor. Este o idee demult vehiculată, dar niciodată aplicată cu adevărat în România, pentru că ar incomoda clientela de partid. Odată aplicat, un astfel de model ar elimina aproape complet majoritatea „specialiștilor” impuși politic în consiliile de administrație și directorate – iar acest lucru este inacceptabil pentru partide.
Din păcate, statul român funcționează ca o întreprindere de partid, nu ca un mecanism eficient în slujba cetățeanului. Numirile pe criterii politice nu sunt excepții, ci norma. Iar reformele apar doar sub presiunea pierderii fondurilor sau a sancțiunilor externe.
Impactul real: investiții blocate, încredere pierdută
Blocarea fondurilor afectează grav capacitatea României de a-și îndeplini obiectivele energetice. Într-o perioadă în care țara se confruntă cu crize în lanț – creșterea prețurilor la energie, tranziția verde, modernizarea infrastructurii – orice amânare a proiectelor esențiale înseamnă pierderi reale pentru populație.
Mai grav, asemenea episoade subminează încrederea partenerilor europeni în capacitatea României de a implementa reforme și de a gestiona banii europeni cu responsabilitate. Iar încrederea, odată pierdută, se reconstruiește greu.
Guvernul Bolojan, complice prin inacțiune?
Ministrul Energiei spune că are o „bună colaborare” cu premierul Ilie Bolojan în privința reformelor și că va discuta implementarea modelului în toate ministerele care gestionează companii de stat. Însă până acum, guvernul condus de Bolojan nu a oferit semne clare că își asumă cu adevărat depolitizarea aparatului de stat. Dimpotrivă, în multe structuri, se perpetuează aceleași practici de tip clientelar care au dus România în acest impas.
Soluția reală nu este doar crearea unui „model de evaluare”, ci adoptarea unei legislații clare, obligatorii, cu sancțiuni ferme pentru încălcarea procedurilor. Iar reforma nu trebuie să vină doar de la Ministerul Energiei – trebuie să fie asumată la nivel guvernamental și aplicată unitar în toate structurile statului.
Cazul celor 240 de milioane de euro pierduți din cauza sinecurilor este un nou simptom al bolii cronice a statului român: politizarea excesivă și lipsa responsabilității. România are nevoie urgentă nu doar de fonduri europene, ci de schimbarea profundă a modului în care este guvernată.
Cât timp companiile de stat vor fi conduse de oameni numiți pe criterii politice, iar miniștrii vor reacționa doar când Bruxelles-ul amenință cu blocarea banilor, România nu va putea construi un viitor sustenabil. Reforma adevărată începe acolo unde politica se oprește. Iar pentru asta, este nevoie de curaj – nu de mimarea reformei în momente de criză.
