Fără contribuții, fără criterii de echitate, dar cu sume colosale: pensiile speciale continuă să sfideze bunul simț și justiția socială.
În fiecare lună, românii obișnuiți – salariați, antreprenori, agricultori – contribuie cu greu la un sistem de pensii publice din ce în ce mai sărac. În paralel, din aceiași bani, statul plătește peste 11.000 de pensii speciale, unele de ordinul zecilor de mii de lei, fără ca beneficiarii să fi contribuit vreodată cu un leu la sistemul de asigurări sociale.
Este una dintre cele mai scandaloase forme de inechitate și abuz legalizat, care continuă nestingherită indiferent de partidul aflat la guvernare.
Pensiile speciale – un sistem parazit pe spatele celor corecți
Pensiile speciale au fost create pentru categorii privilegiate: foști magistrați, parlamentari, diplomați, angajați în servicii secrete sau Curtea de Conturi. În multe cazuri:
- nu există contribuție la sistemul public
- pensiile sunt mai mari decât ultimul salariu
- cresc odată cu salariile în sistem, nu prin contribuție
Un magistrat pensionat la 49 de ani poate primi lunar peste 30.000 lei, în timp ce un profesor sau muncitor care a muncit 40 de ani primește 1.500-2.000 lei, după contribuții constante.
România reală: 3 milioane de pensionari cu pensie sub 2.000 lei
În paralel cu aceste pensii speciale, majoritatea pensionarilor români trăiesc la limita sărăciei, cu pensii sub pragul de subzistență. Pentru ei, guvernele oferă „majorări” de 5%, în timp ce pensiile speciale sunt protejate cu o îndârjire suspectă.
Guvernele vin și pleacă. Pensiile speciale rămân.
Clasa politică mimează reforma
Toate partidele mari – PSD, PNL, USR – au promis în repetate rânduri „eliminarea pensiilor speciale”. Unele chiar au votat legi simbolice, dar au lăsat portițe și excepții. De fiecare dată când s-a ajuns la aplicarea efectivă, Curtea Constituțională sau Guvernul a găsit un pretext să amâne sau să anuleze.
Nicio pensie specială majoră nu a fost eliminată. Niciuna.
O țară în care privilegiul bate munca
Românii care muncesc plătesc, lună de lună, pentru un sistem care le cere efort, dar le oferă nedreptate.
11.000 de pensii speciale înseamnă 11.000 de simboluri ale sfidării față de contribuabilii onești.
Atât timp cât acest sistem paralel există, România nu poate vorbi despre reformă, echitate sau justiție socială.
