România a ajuns, în 2025, la un record nedemn de o țară care se declară în plin proces de „digitalizare și modernizare”: 1.306.241 de bugetari, conform celor mai recente date publicate de Ministerul de Finanțe. Este o creștere masivă, cu aproape 120.000 de angajați mai mult față de anul 2015. Iar principala sursă a acestei creșteri? Administrațiile locale, sufocate de angajări clientelare, în ciuda promisiunilor de eficiență și informatizare.
Deși toate partidele care s-au succedat la guvernare – PSD, PNL, USR și UDMR – au promis reducerea birocrației și reforma sistemului public, realitatea este că și-au hrănit pe rând armatele de funcționari, primării umflate artificial și consilii locale transformate în sinecuri politice. Sub eticheta falsă a „profesionalizării administrației”, România a devenit statul în care digitalizarea a însemnat, paradoxal, mai mulți angajați la ghișee.
Funcționari mai mulți, servicii la fel de proaste
Datele arată clar: în 2015, administrațiile locale aveau 233.549 de angajați. În 2025, sunt 282.545 – o creștere de 50.000 de persoane. Asta înseamnă un plus de 20% în doar un deceniu. Dacă o primărie avea 100 de angajați, acum are 120. Dar serviciile pentru cetățean au rămas la fel de greoaie, iar digitalizarea reală este mimată prin formulare online care ajung tot pe birourile prăfuite ale funcționarilor vechi de sistem.
Nici transparența nu este mai bună. Primăriile din marile orașe – București, Cluj, Timișoara – refuză să publice numărul de angajați, iar legea nu le obligă. Statul român cheltuie anual 165 de miliarde de lei pentru salariile bugetarilor, adică în medie 6.200 de lei net (1.200 euro) lunar pentru fiecare. Un nivel de salarizare cu mult peste media națională, în timp ce productivitatea și eficiența rămân discutabile.
Partidele vechi și noi au promis reforma, dar au adus doar scheme umflate
- PSD a fost campionul angajărilor politice, de-a lungul decadelor, transformând primăriile și consiliile județene în centre de loialitate electorală.
- PNL a preluat modelul și l-a dus mai departe în coalițiile recente, crescând cheltuielile și refuzând orice reformă reală a aparatului bugetar.
- USR, care se pretindea partidul reformatorilor, a tăcut complice când a fost la guvernare, acceptând mecanismele sistemului și numindu-și propriii oameni în funcții.
- UDMR, constant prezent în coaliții, a înțeles rapid că influența se construiește prin posturi cheie și instituții controlate, nu prin eficiență administrativă.
În sănătate s-au făcut angajări — dar și acolo, haosul persistă
Chiar și în domenii sensibile, precum sănătatea, creșterea de personal nu s-a tradus neapărat în servicii mai bune. De la 197.000 de angajați în 2015, sectorul sanitar a ajuns la 247.000 în 2025 — o creștere de 25%. Dar lipsa de personal în spitale rămâne o problemă, în timp ce direcțiile de sănătate publică și ministerul continuă să fie locuri de „recompensă” pentru apropiați ai partidelor.
Stat supradimensionat, economie sufocată
În loc să digitalizeze, partidele au ales să umfle aparatul de stat. În loc să eficientizeze, au preferat să recompenseze politic. Iar în loc să reducă risipa, au crescut salariile bugetarilor din bani împrumutați sau luați prin taxe tot mai mari.
România a ajuns o țară cu 1,3 milioane de bugetari și tot mai puțini contribuabili reali. O bombă fiscală întreținută de ipocrizia PSD, PNL, USR și UDMR.
