Anularea alegerilor prezidențiale, deși ilegală, pare tot mai probabilă, alimentând tensiunile politice și îngrijorările privind respectarea democrației. Acest scenariu pune sub semnul întrebării drepturile fundamentale ale cetățenilor și integritatea procesului electoral din România.
Conform Articolului 1 din Constituția României, statul se bazează pe principii democratice. Anularea alegerilor contravine acestui fundament, punând în pericol caracterul de stat de drept.
Dreptul la vot, garantat de Articolul 36 din Constituție, ar fi grav încălcat printr-o astfel de decizie, afectând direct suveranitatea poporului. Cetățenii au dreptul de a-și alege liderii, iar orice anulare reprezintă o negare a acestui drept.
Mandatul președintelui, conform Articolului 81 din Constituție, trebuie să fie obținut prin alegeri libere și corecte. O anulare fără dovezi clare de fraudă masivă sfidează acest principiu constituțional.
Deciziile anterioare ale CCR arată că alegerile nu pot fi invalidate fără justificări legale solide. Legea 370/2004 limitează posibilitatea anulării doar la vicii majore de procedură, iar acestea nu au fost demonstrate până în prezent.
În plus, Articolul 2 din Constituție subliniază că suveranitatea aparține poporului. Orice intervenție arbitrară în procesul electoral contravine acestui principiu fundamental, subminând încrederea în stat.
Tratatatele internaționale privind drepturile omului, pe care România s-a angajat să le respecte, susțin dreptul la vot și transparența electorală. Articolul 20 din Constituție interzice restrângerea acestor drepturi.
Legea contenciosului administrativ impune termene stricte pentru contestarea alegerilor. În absența unei fraude masive dovedite, termenul legal pentru astfel de măsuri a fost deja depășit, făcând orice decizie tardivă lipsită de temei juridic.
În final, principiul proporționalității prevede că măsurile luate trebuie să fie echilibrate și justificate. Anularea alegerilor este o acțiune extremă care arată disproporționalitate față de presupusele nereguli.
Dacă acest scenariu devine realitate, România va înregistra o gravă încălcare a principiilor democratice, creând un precedent periculos pentru viitorul procesului electoral.
