Jurnalista Emilia Șercan vine cu o dezvăluire publică îngrijorătoare. Ea spune că interesul ei pentru studiile academice ale lui Mircea Geoană i-a adus o nouă amenințare cu moartea. Și nu e prima dată când jurnalista trece prin astfel de presiuni, în contextul în care focusul său e cercetarea autenticității și originalității unor teze universitare.
Emilia Șercan a transmis astăzi, printr-o postare pe social-media, că Adrian Cioroianu, directorul Bibliotecii Naționale, a fost pus oficial sub învinuire în urma unui dosar deschis pentru divulgare de informații secrete sau nedestinate publicității. Acuzațiile au fost aduse în contextul în care, în februarie 2024, Cioroianu a publicat pe rețelele sociale informația că Emilia Șercan ceruse verificarea tezei de doctorat a lui Mircea Geoană.
Inițial, Cioroianu avea statutul de suspect în acest dosar, însă recent, calitatea sa juridică a fost schimbată în inculpat, ceea ce sugerează că cercetarea penală s-a încheiat și că este posibil ca el să fie trimis în judecată. Acest caz a atras atenția asupra modului în care instituțiile și funcționarii publici gestionează informațiile sensibile și asupra presiunii exercitate asupra jurnaliștilor care își fac datoria de a monitoriza corectitudinea persoanelor publice.
Deși dosarul privind divulgarea de informații este încă în desfășurare, Emilia Șercan mărturisește că încrederea sa în organele de urmărire penală este extrem de scăzută. Ea menționează că experiențele anterioare au determinat-o să creadă că jurnaliștii care refuză să cedeze în fața presiunilor sunt „tulburător de singuri”.
„Noi, jurnaliștii, suntem efectiv singuri în fața oricărui abuz la care suntem supuși din cauza meseriei noastre. Tulburător de singuri. Evident că nu mă refer la „ziariștii” care seara sunt la emisiuni la tv, iar ziua încheie contracte de consultanță politică, nici la cei care sunt și ziariști, și piariști, nici la cei care încasează sume grase de la partide ca să vă dezinformeze sau să vă dezinformeze părtinitor. Mă refer la ziariștii care încă stau cu coloana dreaptă și își fac meseria cu devotament și pasiune, în interes public.”
O nouă amenințare cu moartea
Îngrijorările Emiliei Șercan nu se limitează doar la cazul Cioroianu. Jurnalista a dezvăluit că, în luna august, după ce Comisia de Etică a ASE a dat un verdict de neplagiat în cazul tezei de doctorat a lui Mircea Geoană, a primit o nouă amenințare cu moartea. Această amenințare este direct legată de investigațiile sale în cazul Geoană, subliniind riscurile majore pe care le asumă cei care dezvăluie acte de plagiat și alte fapte de corupție la nivel înalt.
Îngrijorător este că dosarul acestei amenințări a ajuns la același procuror care gestionează cazul Adrian Cioroianu, aducând-o pe Emilia Șercan într-un cerc vicios de incertitudine și presiune constantă.
„O să spun un lucru despre care nu am vorbit public până acum, dar care are legătură cu greutatea cu care, personal, îmi fac meseria. Și este tot despre teza de doctorat plagiată a lui Mircea Geoană. La sfârșitul lunii august, după ce Comisia de Etică a ASE a dat acel mizerabil verdict de neplagiat, am primit o nouă amenințare cu moartea, care are legătură exact cu dezvăluirile mele despre teza lui Geoană.”
Mărturiile Emiliei Șercan despre presiunile exercitate asupra ei reprezintă un puternic semnal de alarmă cu privire la starea libertății presei în România. Deși teoretic protejați de legi, jurnaliștii care investighează corupția și alte fapte ilegale sunt deseori vulnerabili la abuzuri și presiuni din partea celor pe care îi expun. Cazul Șercan nu este unul izolat, ci face parte dintr-un peisaj mai larg în care investigațiile jurnalistice sunt întâmpinate cu intimidări, amenințări și, în multe cazuri, lipsa unui sprijin adecvat din partea instituțiilor de justiție.
