Profesorul Bogdan Glăvan vorbește, într-un interviu pentru „Adevărul”, despre un adevărat dezastru economic și spune că România își bate joc de oportunitățile pe care le are și o ia pe urma Greciei. Tot mai multe firme românești trag obloanele, sufocate de impozitele și de climatul economic nepropice.
Economia României gâfâie tot mai serios, chiar dacă încă se află pe plus. Totuși, creșterea economică a încetinit semnificativ, iar problemele din economia reală ies la suprafață.
Datele oficiale furnizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului arată că numai în primele șase luni ale acestui an au fost radiate 45.547 de firme, la nivel naţional, cu 34,38% mai multe comparativ cu perioada similară din 2023. La fel stau lucrurile și în privința firmelor care şi-au suspendat activitatea în primele şase luni din 2024. 10.412 firme au fost nevoite să-și suspende activitare, în creştere cu 31,17% comparativ cu perioada similară a anului trecut.
Fără fondurile europene eram în recesiune
Profesor universitar, expert în macro și microeconomie, economia dezvoltării și economia monetară și director al Centrului de Economie Politică și Afaceri româno-american „Murray Rothbard“, Bogdan Glăvan spune că economia nu funcționează deloc în parametri normali, în pofida banilor europeni și a investițiilor pompate din afara țării. Or, tocmai acesta ar fi trebuit, spune el, să fie cel mai fast moment pentru economie și să avem creșteri de peste 4% anual, în condițiile în care 4% din PIB reprezintă fondurile europene.
Taxele mai mici ar fi soluția
„E foarte rău să fii campion la deficit., România ar trebui să reducă taxele, nu să pună unele mai mari. Apoi, suntem campioni la corupție. E altă treabă. Și apropo, pentru ce să mărim taxele dacă suntem campioni la corupție? E lipsit de sens. Deci, să ai taxe mici, trebuie să ai o dereglementare serioasă, astfel încât să nu mai învârți atâtea hârtii. Din păcate, la noi până și proiectul de digitalizare presupune formulare și noi formulare. Este de pe bezna minții. Digitalizarea trebuie să aducă o ușurare a poverii birocratice și nu adâncirea lor. Ca să salvăm economia e nevoie de dereglementare, taxe mici în continuare, investiții și acumulare de capital”, spune profesorul.
Dezmățul bugetar a crescut de la an la an
Felul în care statul cheltuiește banii duce la un deficit uriaș și obligă România să se împrumute tot mai scump, pe piețele internaționale, pe măsură ce deficitul și factorii de risc cresc, iar performanța economică scade. Și pentru că banii de afară sunt tot mai scumpi, statul își bagă mâna tot mai adânc în buzunarele firmelor private, care sunt sufocate de taxe și impozite. În schimb, cheltuielile statului sunt tot mai mari, pentru ca dezmățul bugetar să fie complet.
Statul român, pentru unii mumă, pentru alții – ciumă
„Cunoaștem exemplul jocurilor de noroc, dar aș da și un alt exemplu, din păcate, pentru a ilustra această practică. Anume, guvernatorul BNR, pe care l-am auzit toți perorând despre necesitatea egalității fiscale, a egalității în fața legii, dar el însuși este beneficiar de rentă viageră, după cum s-a exprimat. El însuși, pentru că activează în industria vinului ori în industria vinului acciza este zero. Deci vinul este tratat diferit față de alte băuturi alcoolice și este tratat privilegiat. Iată că avem un exemplu de fost om politic, exemplul unui important funcționar al statului român care una spune și alta face de fapt. De ce? Pentru că politica publică, politica statului, și asta este o chestie care se studiază și se predă studenților, tinde să fie construită în așa fel încât să concentreze beneficiile, să concentreze avantajele de un grup răstrâns de persoane și să difuzeze, să împrăștie costurile pe un grup cât mai mare de persoane”, exemplifică Glăvan.
De asemenea, adaugă el, guvernele României au fost permanent tentate să facă acest lucru și au creat, în mai bine de trei decenii, categorii de salariați privilegiați.
O țară pe perfuzii
În schimb, statul este incapabil să găsească soluții pentru stăvilirea inflației și pentru readucerea sub control a deficitului bugetar.
„E o țară pe perfuzii, din punct de vedere al finanțării, pentru că un deficit de 7%, de 8%, din PIB, în vremuri bune, așa ceva este catastrofal. Asta arată că, de fapt, finanțele publice ale României sunt moarte clinic. Cu un asemenea deficit, statul este mort. De fapt, dacă mâine s-ar întâmpla o criză – și am văzut cum se poate întâmpla recent în Japonia, în America – suntem vai de capul nostru. Deci, noi avem acum deficitul pe care l-am avut când am ieșit din criza din 2009. Când am intrat în criza din 2009, aveam 4-5% deficit. Când am intrat în pandemie, aveam 4,5%. Cel mai mare din Europa. Acum, noi mergem spre 8%, în acest an, într-o perioadă în care nu există nicio criză economică majoră.”
Iar perspectivele economiei sunt sumbre. România o poate lejer pe urmele Greciei, iar situația poate ajunge și mai dificilă decât în 2010, când o lume întreagă era pusă la pământ de o criză de proporții.
Suntem săracii Europei
Aproape o treime (32%) dintre români erau expuşi anul trecut riscului de sărăcie şi excluziune socială, aceasta fiind de departe cea mai mare pondere înregistrată în rândul ţărilor membre ale Uniunii Europene în anul 2023, arată datele publicate în iunie de Eurostat.
Potrivit oficiului european de statistică, anul trecut 94,6 milioane de persoane din UE (echivalentul a 21% din populaţie) erau supuse riscului de sărăcie şi excluziune socială, adică trăiau într-o gospodărie care se confrunta cu cel puţin una dintre cele trei situaţii: risc de sărăcie, deprivare materială şi sociala severă şi /sau trăiau într-o gospodărie cu intensitate foarte redusă a muncii.
Eurostat precizează că cifra a scăzut uşor comparativ cu 2022, când 95,3 milioane de persoane din UE (21,6% din populaţie) erau supuse riscului de sărăcie şi excluziune socială.
În rândul statelor membre, cea mai mare pondere a persoanelor expuse riscului de sărăcie şi excluziune socială se înregistra în România (32%), Bulgaria (30%), Spania ( 27%) şi Grecia (26%).
