Cartea „Ciocnirea civilizațiilor” scrisă de Samuel P. Huntington explorează conceptul de conflicte globale bazate pe diferențele culturale și religioase dintre diverse civilizații din lume. Autorul argumentează că în era post-război rece, conflictele majore nu vor mai avea la bază ideologii, ci vor avea loc între civilizații, identificate în principal prin afilierea religioasă și culturală. Cartea subliniază că Europa își vede granița până la limita catolică a Europei, considerând țările ortodoxe precum România și Bulgaria ca fiind „outsideri” în această perspectivă. Această abordare a avut un impact semnificativ asupra statutului României în contextul aderării la Spațiul Schengen și a relațiilor sale cu partenerii europeni.
În această carte, Huntington subliniază și importanța diferențelor culturale și religioase în determinarea conflictelor geopolitice și argumentează că politicienii europeni ar putea percepe țările ortodoxe ca fiind în afara „civilizației europene”. Astfel, în contextul problematic al aderării României la Spațiul Schengen, această carte oferă o perspectivă asupra unor posibile influențe culturale și religioase asupra deciziilor politice europene, evidențiind nevoia de dialog și de promovare a intereselor României în cadrul Uniunii Europene.
În ultimii ani, problema aderării României la Spațiul Schengen a fost subiectul unor dezbateri intense și critici. Argumentul principal al criticii este că Europa își vede limitele până la granița cu România, considerându-ne „outsideri” în ceea ce privește acest spațiu de liberă circulație.
Una dintre cele mai frecvente acuzații este aceea că partenerii europeni nu s-au ținut de cuvânt și că România nu este considerată încă în totalitate o parte a Europei, ci mai degrabă o sursă de forță de muncă ieftină. Această percepție a avut un impact semnificativ asupra țării noastre, deoarece am suferit depopularea într-o măsură semnificativă, iar beneficiile aderării la Spațiul Schengen au fost amânate.
Unul dintre factorii care au contribuit la această situație este viziunea unor lideri europeni care consideră Europa ca fiind preponderent creștină, dar până la o anumită limită, adesea catolică. Această percepție poate influența deciziile politice referitoare la aderarea țărilor ortodoxe precum România și Bulgaria la Spațiul Schengen.
De asemenea, criticii susțin că politicienii de la București nu au făcut suficiente eforturi pentru a proteja drepturile românilor și pentru a combate corupția, ceea ce a dus la o imagine negativă a țării noastre în ochii partenerilor europeni.
Este important să se continue dialogul și să se depună eforturi pentru a remedia această situație și pentru a asigura că România este tratată ca un membru deplin al comunității europene. Aderarea la Spațiul Schengen ar putea aduce beneficii semnificative economiei și societății românești, și ar trebui să fie un obiectiv prioritar pentru politicienii noștri.
