Marcel Boloș, Ministrul Finanțelor din partea PNL, a declarat recent că România înregistrează un deficit de 45 de miliarde de lei, un aspect îngrijorător care pune în pericol chiar și fondurile europene. Cu toate acestea, reacția oficială la această problemă rămâne vagă. Deși Ministrul Boloș susține că banii publici trebuie cheltuiți responsabil și cu respect pentru contribuabili, faptele și măsurile guvernului PSD/PNL par să indice altceva.
Evaziunea fiscală continuă să fie o problemă acută pentru țara noastră. Conform unor estimări, pierdem anual 150 de miliarde de lei din cauza evaziunii, de peste trei ori mai mult decât gaura bugetară actuală. Asta înseamnă că România se confruntă cu o hemoragie financiară, în timp ce guvernul pare să ignore această problemă. Mai grav, soluția propusă este creșterea taxelor și impozitelor pentru cetățenii onești, în loc să se ocupe de evazioniștii fiscali.
Un alt aspect alarmant este faptul că statul are de recuperat peste 83 de miliarde de lei de la companii cu restanțe. Dintre acestea, 373 sunt companii cu capital de stat care au acumulat datorii de 19,5 miliarde de lei. Astfel, doar 1% din companiile cu restanțe, care sunt controlate de stat, au datorii echivalente cu aproape jumătate din deficitul bugetar. Cum poate guvernul să justifice această situație, în timp ce vrea să taxeze și mai mult cetățenii care își îndeplinesc responsabilitățile fiscale?
Dintre companiile cu cele mai mari restanțe, cele de stat sunt pe primele poziții: Compania Națională a Huilei cu 5,2 miliarde de lei, CFR Marfă cu 2,16 miliarde de lei și Complexul Energetic Hunedoara cu 1,74 miliarde de lei. Cu toate acestea, eforturile guvernului de a recupera acești bani sunt minime, deoarece multe dintre aceste companii sunt considerate „găuri negre” ale economiei și sunt susținute artificial din interese politice.
Un alt exemplu de risipă bugetară îl constituie primăriile, dintre care 80% sunt de facto falite. Situația este cauzată nu de veniturile mici, ci de numărul excesiv de angajați în comparație cu populația servită. Astfel, din cele 2800 de comune din România, majoritatea au sub 5.000 de locuitori. Deși multe dintre aceste primării sunt supradimensionate, sunt susținute financiar pentru a aduna voturi.
În concluzie, România se confruntă cu o situație fiscală și economică gravă. Risipa, evaziunea fiscală și lipsa de acțiune a guvernanților ne pot duce către un faliment național. Guvernul ar trebui să abordeze aceste probleme cu seriozitate, să prioritizeze recuperarea datoriilor și să optimizeze cheltuielile, în loc să mărească taxele și impozitele pentru cetățenii care contribuie deja la buget
