În timp ce Marcel Ciolacu susține tare la TV că va tăia pensiile speciale, monstruoasa coaliție tocmai a adoptat un proiect de lege prin care nu doar că stabilește noi pensii speciale, ci le-a gândit și într-o formă nepotrivită, care se bate cap în cap cu reforma asumată în PNRR.
Partidele sistemului au adoptat o inițiativă legislativă, deocamdată doar la Camera Deputaților, referitoare la personalul Curții Constituționale, proiect depus în Parlament de PSD, prin care are loc clarificarea statutului acestei categorii socio-profesionale.
Printre prevederi este și una expresă referitoare la dreptul la pensie de serviciu, de care pot beneficia după 25 de ani de activitate, din care 10 la CCR, fiind în cuantum de „80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării” .
Din start, există problema apariției unei noi categorii de pensii speciale, în condițiile în care Coaliția ar trebui să facă o reformă. În Legea de funcționare a CCR sunt făcute precizări despre personalul Curții, însă e amintită doar salarizarea magistraților-asistenți care e asimilată celor din Justiție. Și în cazul personalului economic, administrativ și auxiliar, aceștia au salarizarea asimilată cu personalul din Parlament. Nu este amintit nicăieri și faptul că s-ar bucura de „beneficiile” celor cu care sunt asimilați, nici în Legea de organizare a CCR, nici în Legea privind structura personalului Curții Constituționale.
În al doilea rând, chiar dacă personalul CCR s-ar fi bucurat, alături de cei nouă judecători, de pensii de serviciu, acestea ar fi trebuit să se înscrie pe linia reformei pentru pensiile speciale.
PSD, prin vocea deputatei Oana Florea, care a și votat proiectul de lege, susține că nu a fost pus nimic în plus în lege. „Nu se introduce nimic nou. Este, practic, o formalitate. E vorba despre magistrații-asistenți, cei care sunt pe lângă CCR, care nu fac parte din sistemul judiciar”, punctând că era nevoie de „egalitate în drepturi” între magistrații-asistenți. Chestionată privind faptul că ar fi putut alege pentru o formulă care să corespundă filosofiei PNRR, Oana Florea a precizat că modificarea va fi făcută prin legea referitoare la pensiile de serviciu, care se află în prezent în procedură de dezbatere.
Partidele Coaliției au încercat la jumătatea lunii aprilie, printr-un proiect de lege, impunerea mandatelor de câte cinci ani pentru șefii Consiliului Legislativ, dar și o prevedere prin care apar noi pensii speciale. Proiectul nu a trecut, pentru că la votul final au fost disensiuni în PNL și PSD, iar liberalii s-au abținut. Și nu este singura încercare de a crea noi beneficii. În proiectul de lege privind pensiile speciale, așa cum fusese el înaintat de Guvern, apărea o nouă categorie de privilegiați. Mai precis, membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii ar fi putut să se pensioneze după un mandat întreg de membru în CSM (6 ani), nemaifiind necesară vechimea în muncă. Modificările ar fi fost valabile și în cazul președintelui Înaltei Curți și al șefilor Parchetului General, DNA și DIICOT.
