Comisia Europeană cere autorităților de la București să modifice radical actualul proiect de lege privind pensiile speciale (ale militarilor, magistraților, diplomaților etc.). Oficialii de la Bruxelles arată că proiectul ar face doar economii ”foarte limitate” și nu rezolvă principiul echității.
Scrisoarea arată că pensiile militare ar trebui diminuate prin scăderea așa-numitei ”rate de înlocuire” (procentul pe care pensia îl reprezintă din valoarea salariului), iar în cazul magistraților e nevoie de creșterea duratei serviciului și un cuantum al pensiei mai mic decât în prezent.
Mai precis, Comisia Europeană sugerează ca în cazul pensiilor militare rata de înlocuire a veniturilor să fie de 45%, iar baza de calcul să fie raportată la veniturile din întreaga carieră. În acest moment, rata de înlocuire este de 65% din ultimele 6 luni. În proiectul de lege, rata de înlocuire e de 65% din veniturile realizate în ultimele 12 luni, fără a fi luate în calcul sporurile nepermanente.
Reamintim că România și-a asumat prin PNRR reformarea pensiilor speciale, care reprezintă acum o cheltuială anuală de circa 0,8% din Produsul Intern Brut (PIB) și sunt o sursă de inechitate socială, dat fiind că nu respectă principiul general al contributivității (cu excepția pensiilor militare, care o respectă parțial). Dacă nu va face reforma pensiilor speciale, România va pierde o tranșă PNRR, valoarea acesteia urmând a fi calculată de Comisia Europeană.
Un proiect de lege privind reformarea pensiilor de serviciu, cunoscute drept pensii speciale, a fost depus la Parlament în decembrie 2022 de către ministrul social-democrat al Muncii, Marius Budăi.
Printre beneficiarii de pensii de serviciu se numără influente categorii profesionale: judecători, procurori, militari, polițiști, angajați din serviciile secrete. Însuși premierul Nicolae Ciucă e militar de carieră, general în rezervă, și a anunțat că pensiile militarilor nu trebuie modificate.
Principalele concluzii ale Comisiei Europene, așa cum apar în scrisoarea adresată guvernului Ciucă: Evaluarea de impact a proiectului de lege arată că proiectul ar avea ca rezultat doar economii foarte limitate și nu ar aborda suficient sustenabilitatea fiscală și, în special, echitatea. În plus, nu îmbunătățește decât în mică măsură caracterul contributiv al sistemului. Evaluarea preliminară este că, în forma sa actuală, proiectul de legislație nu îndeplinește cerințele.
