Avansare profesională fulger pentru judecătoarea Ionela Tudor de la Curtea de Apel (CAB) București, cea care a motivat, anul trecut, prin nevoia de stabilitate politică a țării, controversata decizie de stopare a analizei doctoratului deținut de premierul Nicolae Ciucă. În urmă cu câteva săptămâni, Tudor a fost numită șefă a unei secții nou-înființată de la CAB, în condițiile în care a devenit magistrat cu drepturi depline la această instanță în octombrie 2022, au declarat pentru G4Media.ro surse din sistemul judiciar.
Anterior, ea a activat la CAB ca detașată de la Tribunalul București. Modalitatea în care Tudor a motivat decizia din dosarul lui Ciucă face obiectul unui proces intentat de Centrul de Resurse Juridice, dosar care se va judeca luna viitoare, tot la Curtea de Apel București.
Luna trecută, la Curtea de Apel București a fost înființată o nouă secție, a X-a Contencios Administrativ și Fiscal, specializată pentru judecata dosarelor de achiziții publice – societăți comerciale sau autorități contractante pot contesta aici legalitatea derulării unor licitații.
Decizia înființării acestei secții fusese aprobată, pe 22 decembrie 2022, de Consiliul Superior al Magistraturii, care, în aceeași ședință, a dat verdict pozitiv la cereri similare depuse și de alte instanțe.
CAB a motivat solicitarea prin creșterea continuă a numărului de cauze de achiziții publice, susținând că o nouă secție ar duce, printre altele, la scăderea termenelor de soluționare și redactare a hotărârilor judecătorești.
Într-un răspuns pentru G4Media.ro și semnat de vicepreședintele instanței, judecător Liana Nicoleta Arsenie, se menționează că ”până la acest moment nu a fost definitivat statutul de funcții aferent, astfel încât nu a fost numit un președinte al acestei secții.”
O sursă G4Media.ro a declarat, însă, că acest post este ocupat de judecătoarea Ionela Tudor, anterior membru al Secției a VIII-a Contencios de la CAB. Pe site-ul instanței, unde competențele, componența și datele de contact ale noii secții au fost postate în urmă cu câteva zile, Tudor figurează prima pe lista celor opt judecători.
În această dimineață, un reporter G4Media.ro a sunat la unul dintre numerele de telefon indicate pentru Arhiva Secția a X-a și, erijându-se în referent al unei instituții publice care trebuie să trimită o adresă, a solicitat să-i fie comunicat ”numele doamnei sau domnului șef secție a X-a”. Răspunsul celui care a răspuns a fost: ”Tudor Ionela”.
Noua șefă de secție de la CAB are mai puțin de patru luni de când ocupă un post de judecător cu drepturi depline la această instanță, ea câștigând un concurs întins pe durata mai multor luni și terminat în octombrie 2022. Anterior, Ionela Tudor activa la CAB în calitate de judecător detașat de la Tribunalul București.
Numele ei a devenit notoriu în spațiu public anul trecut, după ce G4Media.ro a dezvăluit modul în care a motivat decizia dintr-un dosar de la CAB în care, în martie 2022, i-a admis premierului Nicolae Ciucă o cerere de suspendare a înregistrării a trei sesizări de plagiat pentru teza sa de doctorat. Acestea fuseseră depuse la Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării, instituție subordonată Ministerului Educației, și urmau să ajungă pe masa
Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU). Cele trei sesizări erau inspirate dintr-un articol publicat în ianuarie 2022, pe site-ul pressone.ro, de jurnalista Emilia Șercan.
Făcută publică la aproape 4 luni de la pronunțare, motivarea lui Tudor a invocat faptul că România are nevoie de stabilitate și că scandalul plagiatului i-ar putea avantaja pe competitorii politici ai lui Ciucă: ”generarea unei astfel de ştiri (despre situația analizei plagiatului n.r.) are un impact major în credibilitatea electoratului şi a partidului, care poate să conducă la retragerea încrederii acordate, mai ales în contextul social şi politic actual, în care este nevoie de o stabilitate în conducerea executivă a statului.
De asemenea, astfel de sesizări neconforme sunt susceptibile şi de a deveni arme ale adversarilor politici, important de menţionat fiind şi faptul că sesizările şi declanşarea verificărilor având loc în scurt timp de la preluarea de către reclamant a funcţiei de prim-ministru al României.”
Aceste argumente au stârnit controverse în spațiul public, Centrul de Resurse Juridice (CRJ), în numele mai multor ONG-uri, depunând o sesizare la Inspecția Judiciară. CRJ a susținut că această modalitate de redactare conține ”evaluări ale completului cu privire la stabilitatea conducerii executive a statului, la cariera politică a reclamantului sau la credibilitatea partidului din care face parte în fața electoratului, ceea ce are putea fi o încălcare a Legii privind statutul judecătorilor și procurorilor.” Inspecția Judiciară a clasat sesizarea, dar petenții au depus contestație la Curtea de Apel București, instanță unde procesul va începe luna viitoare.
Ulterior comunicării motivării din procesul de suspendare judecat de Ionela Tudor, Ministerul Educației, prin UEFISCDI, a depus recurs care a ajuns, la începutul lui 2023, pe masa unui complet de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Stupoare, însă: G4media.ro a dezvăluit faptul că magistrații de aici au închis definitiv dosarul după ce au constatat că recursul UEFISCDI fusese depus în afara termenului legal. Prin urmare, completul nu a mai analizat pe fond argumentele lui Ciucă și ale UEFISCDI, acțiunea fiind respinsă ”pe excepție”. Ulterior articolului G4Media.ro, Unitatea a emis un comunicat de presă în care a contestat tardivitatea depunerii recursului și a relatat că motivarea deciziei lui Tudor i-a parvenit cu întârziere. Documentul s-ar fi rătăcit câteva zile prin clădire, responsabilă fiind o persoană identificată cu inițialele V.B. care a semnat de primire, dar nu ar fi predat documentul secretariatului UEFISCDI.
Dosarul instrumentat de Ionela Tudor reprezintă o parte a poveștii juridice prin care premierul Nicolae Ciucă a reușit să tergiverseze analiza tezei sale de doctorat de către CNATDCU. În paralel cu procesul de suspendare, el a depus o acțiune în care a cerut, pe fond, anularea celor trei sesizări depuse la UEFISCDI. În iunie 2022, un complet de la CAB condus de judecătorul Marius Iosif i-a admis acțiunea.
G4Media.ro a dezvăluit, apoi, că Iosif fusese numit, în trecut, de PNL, în înalte funcții guvernamentale și că există indicii că modalitatea de repartizare aleatorie a dosarului lui Ciucă fusese trucată. Acest aspect a dus la demararea unui dosar penal din Parchetul General. În urmă cu câteva zile, Biroul de Presă al acestei instituții a comunicat că dosarul se află în lucru, la procurorul de caz. În privința dosarului judecat de Marius Iosif, și în acest caz UEFISCDI a depus recurs, primul termen fiind programat pe 31 octombrie 2023.
La câteva săptămâni după pronunțarea din dosarul lui Ciucă, Iosif a depus cerere de ieșire din activitate, solicitare pe care Consiliul Superior al Magistraturii i-a aprobat-o, începând cu 1 august 2023. În documentele analizate cu acea ocazie de membrii Consiliului se arăta că judecătorul Iosif urma să aibă o pensie de 21.885 lei pe lună.
