În acest an avem un val imens de plecări din sistemul de învățământ de stat datorită dezinteresului total al guvernelor ce s-au perindat pe la palatul Victoria în ultimii 31 de ani. Salariile mizere, lipsa condițiilor decente de lucru și trecerea la sistemul digitalizat a creat un adevărat haos în învățământ, totul fiind suprapus cu pandemia de coronavirus și lipsa măsurilor coerente de protecție sanitară pentru profesori și elevi. La începutul acestui an școlar au plecat din sistem circa 14.000 de cadre didactice.
„În condițiile în care ție ipotetic îți pleacă 14.000 de oameni, ai o problemă: cu ce îi înlocuiești? E și problema celor care erau pensionați și care veneau să lucreze la plata cu ora. Acum ei nu mai sunt o soluție”, afirma liderul Federației Sindicale Spiru Haret, Marius Nistor.
Ministerul Educației este total rup de realitățile sistemului de învățământ preuniversitar și odată cu pandemia de coronavirus a creat și mai mult haos prin prezentarea unor mesaje contradictorii, ghiduri care nu pot fi puse în aplicare.
Mutarea abuzivă a cursurilor, exclusiv în mediul online, a produs un efect de domino în sistemul de învățământ. Cea mai mare tragedie are loc în mediu rural unde majoritatea copiilor nu au acces la internet ceea ce duce la o rată ridicată a abandonului școlar.
Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), în anul școlar 2018-2019 numărul cadrelor didactice în vârstă de 60 de ani și peste era de 18.103 persoane, din care 3.866 de 65 de ani și peste. În învățământul preuniversitar sunt 220.000 de profesori, incluzând suplinitorii.
Școlile din zonele rurale au probleme mari din punct de vedere igienico-sanitar. Sunt școli fără apă potabilă, cu WC-uri în curte și acelea deteriorate, o simplă groapă în pământ și un acoperiș deasupra capului ca să nu-i plouă.
Soluția Ministerului Educației cu acele containere nu este viabilă, pentru că trebuie să le comande școlile, să fie plătite prin autoritățile locale, apoi autoritățile locale să deconteze de la Guvern, iar Guvernul din fonduri europene.
Lipsa transportului în mediul rural devine din ce în ce mai acută, iar majoritatea profesorilor locuiesc în orașele limitrofe comunelor unde sunt nevoiți să meargă la cursuri. Lipsa transportului este o problemă și pentru elevi, nu doar pentru profesori.
La vremuri noi, tot oameni vechi la Educație. Noul ministru al Educației este Sorin Cîmpeanu, cunoscut traseist politic perindat prin mai multe guverne și mereu în funcții de conducere la Ministerul Educației.
Organizații și mișcări civice alături de profesori și asociații ale elevilor și studenților cer, într-o scrisoare adresată partidelor care formează noua coaliție parlamentară și de guvernare, precum și președintelui Klaus Iohannis, să nu-l desemneze pe Sorin Cîmpeanu pentru poziția de ministru al Educației.
„Societatea românească se confruntă cu consecințele acestor probleme, vizibile adesea prin politizare, prin greșeli de reacție și management la toate nivelurile, prin rata uriașă a migrației, prin pierderea conexiunii între societate și instituțiile statului manifestată prin dezinteres civic și prin absenteism la vot”, atrag atenția semnatarii scrisorii deschise.
„Din păcate, printre numele vehiculate pentru poziția de ministru al Educației sunt persoane care au dat deja măsura unei capacități de viziune și organizare limitată în funcția respectivă. Atragem în mod special atenția asupra posibilei desemnări a domnului Sorin Cîmpeanu pentru poziția de Ministru al Educației. Considerăm că măsurile implementate în mandatul anterior al acestuia, în Guvernul Victor Ponta (printre care OUG 94/2014, care permitea plagiatorilor să renunțe la titluri fără a mai suporta consecințele) și ca președinte al Consiliului Național al Rectorilor (dintre care amintim doar Asocierea cu Alexandru Cumpănașu), dar și problemele de integritate (trecerea prin mai multe partide cu scopul obținerii unor funcții și apartenența la Academia de Științe ale Securității Naționale (ASSN), înființată de Gabriel Oprea împreună cu George Maior) nu corespund standardelor pe care le impune o viziune reformatoare autentică”, mai spun autorii scrisorii deschise.
