Fostul preşedinte Donald Trump a avertizat că economia americană se îndreaptă spre un dezastru mai mare decât o recesiune, comentariile sale venind cu puţin timp înainte ca statisticile guvernamentale să arate că PIB-ul a înregistrat un rezultat negativ pentru al doilea trimestru consecutiv, ceea ce reprezintă o definiţie a recesiunii.
„Acolo unde ne îndreptăm acum ar putea fi un loc foarte rău. Trebuie să rezolvăm situaţia, trebuie să punem ţara în mişcare, altfel vom avea o problemă serioasă”, a declarat Trump la un miting în Arizona, desfăşurat pe 22 iulie.
Fostul preşedinte a evidenţiat prăbuşirea salariilor reale ale americanilor, o rată de participare la forţa de muncă scăzută din punct de vedere istoric, precum şi impulsul democraţilor pentru aşa-zisul „Green New Deal”, despre care a afirmat că ar zdrobi creşterea economică a SUA.
„Nu recesiune. Recesiune este un cuvânt frumos. Vom avea o problemă mult mai mare decât recesiunea. Vom avea o ‘depresie'”, a spus fostul preşedinte.
Comentariile lui Trump au fost făcute cu câteva zile înainte ca Biroul de analiză economică (BEA) să publice date care arată că PIB-ul real al SUA a scăzut cu 0,9% în al doilea trimestru, după ce în primul trimestru a scăzut cu 1,6%.
Două trimestre consecutive de creştere negativă a PIB-ului reprezintă o definiţie obişnuită a unei recesiuni, deşi recesiunile din Statele Unite sunt declarate oficial de un comitet de economişti de la National Bureau of Economic Research (NBER), care utilizează o definiţie mai largă decât regula celor două trimestre.
Vance Ginn, economist-şef la Texas Public Policy Foundation, a declarat, într-un interviu pentru NTD, că, deşi oficial NBER este cel care numeşte recesiuni: „Cred, cu siguranţă, că ne aflăm într-o recesiune din cauza acestor politici proaste”, a precizat Ginn, dând vina pe o serie de „politici progresiste” venite de la Casa Albă şi de la Camera Reprezentanţilor, controlată de democraţi.
Suflă vânturi stagflaţioniste
În comentariile sale, Trump a discutat, de asemenea, despre modul în care preşedintele Joe Biden a gestionat economia, acuzându-l de creşterea inflaţiei.
„Biden a creat cea mai gravă inflaţie din ultimii 47 de ani. Suntem la 9,1%, dar cifra reală este mult, mult mai mare”, a spus Trump.
În timp ce fostul preşedinte nu a prezentat propria sa estimare a ratei reale a inflaţiei, un indicator alternativ al inflaţiei IPC – dezvoltat de economistul John Williams şi calculat după aceeaşi metodologie folosită de guvernul american în anii 1980 – plasează cifra la 17,3%, un maxim al ultimilor 75 de ani.
Trump a mai spus că inflaţia ridicată persistentă, combinată cu o încetinire economică, a dus ţara „în pragul unei perioade devastatoare” de stagflaţie, care este o combinaţie de accelerare a preţurilor şi încetinire a creşterii economice.
„Inflaţia este tot mai mare şi mai mare, tot timpul”, a spus Trump, adăugând că acest lucru „costă familiile aproape 6.000 de dolari pe an, mai mult decât orice creştere de taxe propusă vreodată, în afară de creşterea de taxe pe care vor să o propună chiar acum”.
În prima lună completă de mandat a lui Trump, în februarie 2017, indicele principal al inflaţiei (Consumer Price Index – CPI) a fost de 2,8% în termeni anuali. În timp ce indicatorul IPC a fluctuat în timpul mandatului său, cel mai ridicat nivel atins vreodată fiind de 2,9% în iulie 2018, în timp ce în ultima lună a mandatului său, ianuarie 2021, inflaţia a fost de 1,4%.
Sub conducerea lui Biden, inflaţia a crescut în mod constant, urcând cu 9,1% de la an la an în iunie 2022, o cifră nemaiîntâlnită de mai bine de 40 de ani.
Războiul împotriva energiei americane
Creşterea preţurilor la energie a fost unul dintre principalii factori care au contribuit la inflaţie, reprezentând aproximativ jumătate din inflaţia globală, potrivit Biroului de Statistică a Muncii din SUA.
În criticile sale la adresa politicilor lui Biden, Trump a evidenţiat ceea ce a numit „războiul lui Biden împotriva energiei americane” şi a dat vina pe acesta pentru creşterea preţurilor la benzină.
De la preluarea mandatului, Biden a luat o serie de măsuri executive care vizează industria petrolieră, inclusiv anularea autorizaţiei pentru conducta Keystone XL, oprirea noilor contracte de închiriere pentru foraje de petrol şi gaze pe terenurile şi apele federale şi încetarea subvenţiilor pentru combustibili fosili, acordate de unele agenţii.
Preţul benzinei este de aproximativ două ori mai mare decât era atunci când Biden şi-a preluat mandatul, preşedintele dând vina pe diverşi factori, printre care lipsa capacităţii de rafinare, războiul din Ucraina şi lăcomia corporatistă.
În încercarea de a scădea preţurile la pompă, Biden a ordonat eliberarea rezervelor de petrol din rezerva strategică naţională, a cerut rafinăriilor americane să crească producţia şi a cerut OPEC să pompeze mai mult ţiţei.
În discursul său, Trump a spus că acest lucru echivalează cu „a implora” alte ţări să pompeze mai mult petrol în loc să încerce să crească producţia internă.
„Avem mai mult aur lichid sub picioarele noastre decât orice altă ţară din lume. Suntem o naţiune care este consumată de Green New Deal-ul al stângii radicale, deşi toată lumea ştie că Green New Deal va duce la distrugerea noastră.”
„Cu doar doi ani în urmă, eram independenţi din punct de vedere energetic. Chiar dominam din punct de vedere energetic. Acum, Statele Unite sunt un cerşetor de energie.”
