Parlamentul Croației a adoptat, săptămâna trecută, legea prin care va trece la euro începând de anul viitor. Bulgaria a reconfirmat ținta, în timp ce România a renunțat să mai propună un termen de aderare, invocând ca argumente pandemia și războiul. Toate țintele de până acum au fost ratate, relatează Europa Liberă.
Croația, ultima care a intrat în Uniunea Europeană, va deveni cea de-a 20-a țară care adoptă moneda unică. Ultima țară care a adoptat euro a fost Lituania, în urmă cu opt ani.
Legiuitorii croați care s-au opus adoptării monedei euro au argumentat că nivelurile sărăciei și inflației vor crește, însă 117 dintre cei 151 de parlamentari au adoptat legea.
Majoritatea aleșilor croați afirmă că adoptarea monedei euro va reduce ratele dobânzilor, va îmbunătăți ratingul de credit al Croației și va crea condiții pentru mai multe investiții.
Moneda euro va fi folosită în Croația începând de la 1 ianuarie 2023, iar kuna va continua să circule în paralel pentru un an. De altfel, moneda croată este puternic legată de euro, așa că economiștii nu se așteaptă la șocuri puternice.
Bulgaria, o altă țară candidată, îndeplinește doar două dintre cele patru criterii principale pentru adoptarea monedei euro, aflându-se în „sala de așteptare a zonei euro”, așa cum se numește mecanismul monetar ERM-2.
Însă, vicepremierul și ministrul bulgar de finanțe Asen Vassilev a reconfirmat zilele trecute că țara sa va adopta euro de la 1 ianuarie 2024.
Războiul e de vină!
România nu îndeplinește niciunul dintre cele patru mari criterii economice necesare pentru adoptarea monedei euro, potrivit Raportului de convergență din anul 2020 al Comisiei Europene, publicat cu mult timp înainte de izbucnirea invaziei rusești în Ucraina.
România „nu îndeplinește criteriile privind stabilitatea prețurilor, finanțele publice, rata de schimb și rata dobânzii pe termen lung”, arată sursa citată. În plus, legislația nu este pe deplin compatibilă cu Tratatul de la Maastricht.
„Mi se pare că nu înțelegem rolul pe care îl are această aderare la moneda euro și în continuare facem tot posibil pentru a păstra controlul asupra monedei la nivelul țării, fiindu-ne teamă de consecințele mutării acestei politici monetare la nivelul european și renunțând la politica monetară ca instrument de dezvoltare”, spune profesorul de economie Cristian Păun, pentru Europa Liberă.
„E foarte greu să renunți la tiparniță după ce aproape trei decenii te-ai bazat în creșterea economică aproape exclusiv pe tiparniță și foarte puțin pe măsuri de reformă reale la nivelul economiei”, adaugă el.
Astfel, pentru ca România să renunțe la leu, deficitul bugetar nu trebuie să depășească 3% din PIB, datoria publică ar trebui să se limiteze la mai puțin de 60% din PIB, iar inflația nu ar trebui să depășească cu 1,5% media celor mai performante țări din zona euro.
Potrivit previziunilor economice de primăvară ale Comisiei Europene, publicate luni, România ar urma să aibă o creştere economică de 2,6% în 2022 şi de 3,6% în 2023.
Deficitul public ar urma să fie:
7,5 % din PIB în 2022;
6,3 % în 2023;
Ponderea datoriei în PIB va ajunge la 52,6 % până în 2023, spune Comisia Europeană.
„După o creștere puternică în 2021, economia României urmează să încetinească până la 2,6 % în 2022, deoarece inflația ridicată erodează venitul disponibil, iar războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei afectează sentimentul economic, lanțurile de aprovizionare și, în cele din urmă, investițiile”, adaugă CE.
De exemplu, România a încheiat anul 2021 cu un deficit 6,72% din PIB, respectiv de 80 miliarde lei și are mai puțin de doi ani la dispoziție ca să pună capăt situației de deficit excesiv. De asemenea, inflația a atins 13,8% în luna aprilie.
„Avem o țară care din punct de vedere macroeconomic arată foarte, foarte prost, o țară care mereu se destabilizează mai mult decât se destabilizează țările din jur. Noi scăpăm din vedere un argument care, din punctul meu de vedere, este esențial, și anume faptul că prin adoptarea monedei unice intrăm și mai mult în acel spațiu al pieței unice pe care noi ar trebui să-l valorificăm la maximum din poziția de țară mică”, a completat profesorul de economie.
