Un tribunal federal din Texas a solicitat administrației SUA să publice datele de aprobare pentru vaccinul Pfizer, în termen de opt luni. Astfel, instanța americană a respins intenția FDA de a tergiversa secretizarea, timp de 76 de ani.
Și în Europa s-a lansat o dispută cu privire la transparența procesului de aprobare pentru vaccinurile anti-Covid. Comisia UE refuză să informeze în mod transparent și public, cu privire la negocierile prin mesagerie scurtă dintre președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, și șeful Pfizer.
O inițiativă a medicilor și oamenilor de știință a dat în judecată FDA, pentru a accelera desecretizarea tuturor documentelor pentru aprobarea vaccinului BioNTech / Pfizer. FDA solicitase unui judecător federal să dea răgaz până în 2076, pentru a face publice documentele.
Un judecător federal din Texas a ordonat, joi, Food and Drug Administration (FDA) să publice datele pe care s-a bazat, pentru a aproba vaccinul Pfizer împotriva COVID-19, dupa cum a relatat vineri, agenția de presă Reuters.
În ceea ce privește obligația de a publica informații, SUA sunt cu mult înaintea Germaniei și a UE. Legea americană privind libertatea de informare transformă cel mai secret document într-unul public, în 25 de ani, pierzând un nivel de secretizare la fiecare cinci ani. Așa se face că, astăzi, documentele CIA din timpul Războiului Rece pot fi vizualizate pe internet.
Spre deosebire de SUA, până acum în Uniunea Europeană nu s-au înregistrat progrese în ceea ce privește transparența procedurilor de aprobare și achiziție pentru vaccinurile anti-Covid.
În ceea ce privește solicitările de a face public cursul negocierilor, Comisia Europeană a precizat că nu se află în posesia corespondenței dintre președinta Comisiei, Ursula von der Leyen și CEO-ul Pfizer, Albert Bourla. SMS-urile și alte mesaje scurte sunt „prin natura lor, de scurtă durată și, în principiu, nu conțin informații importante despre politicile, activitățile sau deciziile Comisiei”.
Întrebarea dacă mesajele lui von der Leyen către Bourla au fost șterse, mai există nearhivate sau dacă despre ele are cunoștință Comisia, au fost lăsate de purtătoarea de cuvânt fără răspuns.
Cu toate acestea, ea a confirmat că mesajele scurte nu sunt înregistrate, în general, în sistemul Ares (programul intern de arhivare al UE). În orice caz, în prezent „nu există posibilități tehnice de înregistrare a mesajelor scurte”, a precizat aceasta în luna noiembrie a anului trecut.
