Sărbători religioase-17 octombrie. Povestea Sfântului Proroc Osea

Prorocul Osea, unul dintre prorocii mici ai Vechiului Testament, a trăit o viață îndelungată, cu circa 800 de ani înainte de nașterea lui Hristos. Numele sau se tâlcuiește: mântuitor, păzitor sau umbritor.

Misiunea să profetică s-a desfășurat în vremea regilor iudei Ozia, Iotam, Ahaz și Iezechia și a regelui Ieroboam din Israel.

Cartea să profetică însumează paisprezece capitole și are ca subiect îndepărtarea poporului lui Israel de Dumnezeu și călcarea de către israeliți a legământului sfânt prin închinarea la idoli.

A murit la adânci bătrâneți și a fost îngropat cu pace în pământul său.

Tot astăzi este pomenit Sfântul Cuvios Mucenic Andrei din Insula Creta, care a suferit moarte martirică la ordinul împăratului iconoclast Constantin al V-lea (741-775).

În secolul al VIII-lea, Biserică a fost greu tulburată de încercarea unor împărați de a înlătura cultul icoanelor, dezlănțuind persecuții extrem de dure contra clericilor și a credincioșilor care le venerau.

Această prigoană se numește iconoclasm (distrugerea icoanelor) sau iconomahie (lupta contra icoanelor).

Sfântul Andrei, aflând de persecuția pornită împotrivă creștinilor care apărau sfintele icoane, a părăsit mănăstirea să și în timp ce împăratul se află în zi de sărbătoare la Mănăstirea Mamant, a ieșit înaintea acestuia și l-a mustrat pentru chinurile la care îi supunea pe creștini.

A fost întemnițat imediat și a fost adus de două ori înaintea împăratului, care a încercat prin tortură să îl facă să apostazieze de la dreapta credința.

Pentru apărarea adevărului, Sfântul Mucenic Andrei Criteanul a fost osândit la moarte și, în timp ce era târât prin oraș până la locul primirii sentinței, un eretic i-a tăiat picioarele cu o secure, iar Sfântul Cuvios Mucenic Andrei a murit pe loc.