Parlamentul European (PE) a votat cu o largă majoritate împotriva amendamentului prin care s-a propus să se interzică în UE folosirea unor denumiri precum ”carnati”, ”hamburger”, ”file” sau ”escalop” pentru produsele alimentare pe bază de legume sau de cereale care nu conțin carne de origine animală, dar care imită textură acesteia.

În schimb, eurodeputatii au aprobat un alt amendament care interzice denumirile de ”iaurt”, ”branza” sau ”crema” pentru produsele fără lapte de origine animală, inclusiv cele care nu sunt alimentare.

De altfel, Curtea de Justiție a UE a interzis deja în urmă cu trei ani termeni precum ”lapte de soia” sau ”branza vegana”, apreciind că produsele nelactate nu pot avea în denumirea lor ”lapte”, ”unt”, ”branza” sau ”iaurt”.

În urmă votului din PE interdicția va fi extinsă și expresiilor comparative, cum ar fi de exemplu ”savoare cremoasa” sau ”substitut de unt”. Singurele excepții vor fi cele consacrate de mult timp, precum ”lapte de migdale”, ”lapte de cocos” sau ”unt de cacao”.

Federația sindicatelor agricole europene Copa-Cogeca a susținut intens cele două texte, criticând denumirile de produse ”deconectate” de compoziția lor și riscurile de confuzie privind valoarea lor nutriționala.

La rândul lor, reprezentanții crescătorilor de animale au avertizat că folosirea unor denumiri că ”burger” sau carnati” pentru produsele fără carne poate induce în eroare consumatorii, dar europarlamentarii nu au fost de aceeași părere.

Camille Perrin, de la Biroul european al uniunii consumatorilor, consideră că în privință ”burgerilor vegani”, denumire acceptată de PE, ”consumatorii nu sunt deloc induși în eroare asupra naturii vegetale a acestora, întrucât termenul ”vegan” este semnalat în mod clar”. ”Pacat, în schimb, că au fost aprobate restricții inutile asupra alternativelor la produsele lactate (…) Europenii trebuie să adopte un regim bazat mai mult pe vegetal, pentru sănătatea lor și pentru binele planetei”, adaugă ea.

De fapt, piață produselor alimentare pe bază de proteine vegetale este în creștere, favorizată de preocuparea de a mânca sănătos ori de a reduce poluarea provocată de crescătoriile de animale.

Prevederile votate în PE urmează să fie negociate cu statele membre în cadrul Consiliului UE, formă lor finală urmând să fie stabilită în urmă acestor negocieri.

Regulile privind denumirile pentru produsele alimentare fac parte dintr-un pachet mai amplu privind politică agricolă europeană. Europarlamentari din grupul Verzilor și activiști de mediu, inclusiv suedeză Greta Thunberg, au cerut Parlamentului European să respingă în întregime acest pachet, despre care afirmă că este insuficient pentru a reduce emisiilor de CO2 din acest sector și pentru a proteja natura în față efectelor agriculturii intensive.